Follow by Email

Montag, 4. April 2011

Programare la moarte


Stați așa, să prindem și noi loc la programare!
Suntem bolnavi fără aprobare,
vrem să ne programăm la moarte.
Aaaa? Nu se poate? De ce? Faceți parcări peste cimitire? Sau mall-uri?
Bine domne, atunci să ne ardeți ..... Aaaa? Nu se poate? De ce? Că s-au defrișat pădurile? Păi atunci nu știu, dați-ne cadavrele hrană la pești, e bine? Cei mai arătoși dintre noi ne donăm Facultății de Medicină, că am auzit că studenții nu mai au pe ce să facă practică .... ah, dar stai, că dacă nu mai sunt spitale, la ce bun să mai pregătim medici?!?!

Spitale desființate.
Spitale anulate. 
Spitale transformate în azile. 
Spitale închise. 
Bolnavi externați forțat. 
Nou-născuți și leuze scoase din unități spitalicești.
”Managerii spitalelor sunt de vină pentru aceste situații, pentru că știau de două luni despre această reformă a statului.”
Hai să demolăm crucile din cimitire, să mai construim un mall!
Nu, nu se închid spitale. E vorba de ”o regrupare a unităților spitalicești. Care e problema?”
Cică e bine să nu mai fie spitale. Din cosmos se va vedea o țară în care toți oamenii sunt atât de sănătoși, încât nu au nevoie de spitale. Nu se întâmplă nici accidente, nu naște nimeni. Este un paradis.
În Sulina s-a desființat spitalul. În caz de urgență, șalupa face o oră la dus și două ore la întors. Foarte frumos. O stare de spirit excelentă pentru locuitorii de acolo. Adrenalină permanentă. Aventură, nu?
Dar de ce vorbim noi de Sulina? E doar o situație de excepție. Avem SMURD-ul, nu avem nevoie de spitale. Mă rog, poate că acest caz Sulina ar trebui reanalizat, nu zic nu, dar în rest nu văd nici o problemă.
Putem vorbi de un genocid oare?
Citeam pe internet că locuitori ai județului Caraș-Severin au de parcurs aprox. 100 de km până la cea mai apropiată unitate medicală. Ah, ce contează 100 de km? Păi contează chiar și dacă ai avea o șosea lină și liberă și o mașină de super-viteză, căci, după cum se comenta de curând tot prin presă, în România se dau amenzi de depășirea vitezei în trafic chiar și ambulanțelor aflate în misiune. Dar să nu dramatizăm, căci șosele line și libere și ambulanțe de super-viteză nu prea avem, deci nu ia nimeni amendă, sîc! Eh și, ce dacă o să mai moară oamenii cu zile? Mai puține guri de hrănit, mai puțină îmbulzeală la promoții.

”(...)
Despre închiderea spitalelor şi uciderea copiilor
Accesul la sistemul sanitar a devenit un lux în România, ceea ce nu se întâmplă în ţările civilizate. (....) suntem doar cu numele în Uniunea Europeană. Unde altundeva se închid spitale după criterii absolut arbitrare, fără o cercetare temeinică a impactului asupra populaţiei din zonele respective, la repezeală, după criterii aşa-zis contabiliceşti, care în realitate n-au însă nimic de-a face cu buna guvernare, ci doar cu incompetenţa? Incompetenţă care atentează la viaţa cetăţenilor. Unde altundeva în UE s-a ajuns să se transporte bebeluşii din incubatoare la zeci de kilometri, fiindcă de-a doua zi se închide spitalul, ca şi bolnavii cu perfuziile înfipte în braţe? Numai la noi.
Recent au fost închise 67 de spitale, iar unii pacienţi au fost transportaţi la unităţile spitaliceşti care rămân în stare de funcţionare cu maşini SMURD. (....) Am văzut imagini cu transportarea bebeluşilor din incubatoare şi m-am înfiorat. Parcă erau cadre dintr-un film de război, unde se evacua un spital la repezeală, fiindcă armatele duşmanilor se apropiau primejdios. Însă nu suntem în faţa unui film, suntem în realitatea anului 2011, (....)
Pe lângă închiderea spitalelor, în sistemul sanitar se petrec adevărate crime. Crime în masă. De neiertat. Unde numai oamenii cu inimă de câine pot să vină cu scuze şi cu argumente. Cu povestea de zăpăcit naivii a lipsei banilor, în condiţiile în care Guvernul îşi îmbogăţeşte clientela politică şi pe vreme de criză. Este vorba de cazul copiilor bolnavi de cancer.
Aproape 90% din copiii bolnavi de cancer din România sunt nevoiţi să meargă la investigaţii contra cost în afara spitalelor şi să-şi procure singuri o parte din tratament, în condiţiile în care circa 80% dintre ei provin din familii cu venituri sub 500 de lei, potrivit Asociaţiei P.A.V.E.L . “Un procent de 65 -70 la sută din copiii bolnavi de cancer sunt internaţi în Bucureşti la unităţile medicale de specialitate, Fundeni sau Marie Curie. Din păcate, aceşti copii sunt nevoiţi să îşi facă analize de tip RMN sau computer tomograf pe banii părinţilor la o clinică privată şi, mai mult decât atât, o parte din medicaţia prescrisă de medicul specialist trebuie procurată din străinătate”, a precizat recent pentru Newsin Olga-Rodica Cridland, preşedintele Asociaţiei P.A.V.E.L. Asociaţia P.A.V.E.L. (Primind Ajutor, Viaţa Este Luminoasă) este asociaţia părinţilor cu copii bolnavi de cancer, leucemii si anemii grave. Potrivit preşedintelui Asociaţiei P.A.V.E.L., în anumite situaţii costurile pentru investigaţii şi tratament pot depăşi 2.000 de lei, bani nedecontaţi de Casa de Asigurări de Sănătate, motiv pentru care o parte dintre copii sunt nevoiţi să renunţe la tratament sau să îl facă cu întârziere.
La ora actuală, în România sunt 5.000 de copii bolnavi de cancer, şi anual se mai înregistrează alte noi 500 de cazuri. Câţi dintre ei au banii necesari să-şi asigure tratamentul? Puţini, desigur. Iar neasigurarea medicamentelor şi procedurilor are un singur rezultat. Şi acesta este cert - moartea copiilor bolnavi. De aceea, acuzaţia pe care am formulat-o, de crime în masă, nu este nici cu un micron deplasată. Aceasta este România reală. Ca un coşmar.
Cornel Itu,
Deputat PSD”
    Nu știu cine este dl. Cornel Itu, nu mă interesează politica sau partidele politice, eu mă leg de cifre si de o descriere a unei situații extreme pe care unii dintre noi o miroseam de vreo 10 ani încoace.
Da, România este o țară condusă ”exclusiv contabilicește”, sentimentul ăsta îl are oricine. Nu tu grijă pentru om, nu tu respect, nu tu comunicare, presa ”latră, dar convoiul trece” ș.a.m.d. Probabil că cineva, o echipă de oameni foarte eficienți, se trezește dimineața cu creionul printre degete, se uită unul la altul: ”Ce mai tăiem azi? Da hai mai repede, că trece ziua și crește iarba pe terenul de golf!”
Zic și io așa, ce tot ”cetățeanul turmentat”. Ca omul a cărui mamă a murit de cancer și are multe de povestit și care dupa 6 ani de când s-a întâmplat nu se poate uita la pozele din spital, la ce catastrofă de spital .....
Mulți sunt sătuli de negativismul meu, majoritatea s-au retras cu ani în urmă, considerând că ”prea le văd pe toate în negru”. Din păcate, am avut dreptate. Din păcate.


La Pătârlagele, Primăria dă Guvernul în judecată pentru desființarea spitalului în timp ce la Pârscov, 12 bolnavi ai nimănui așteaptă să fie mutați în altă parte

Nu vor sub nici o formă să accepte că spitalul în care mergeau să se trateze va fi transformat într-un azil de bătrâni. Oamenii din Pătârlagele dar și localnicii din 8 comune din zonă sunt revoltați de decizia Ministerului Sănătății de a transforma unitatea medicală în care ajungeau bolnavii cronic într-un cămin de bătrâni.
În speranța că vor putea schimba ceva, aleșii locali din Pătârlagele au decis să nu accepte proiectul privind închiderea spitalului și să dea Guvernul în judecată. În aceste zile, primarul orașului împreună cu un avocat deja angajat strâng acte la dosar cu care să meargă împreună în justiție pentru a convinge că nu este oportună închiderea spitalului și transformarea lui în azil de bătrâni.  
” E o hotărâre a Consiliului Local, de a acționa Guvernul în judecată, am discutat cu un avocat, strângem probe, după care analizăm dacă se merită sau nu să recurgem la un proces. Spitalul nu avea datorii, oameni mergeau aici și cereau sfaturi medicilor, chiar dacă erau pensionari. Înainte de a-l închide,t oate cele 30 de paturi erau ocupate, i-am dat afară pe oameni, i-am trimis acasă, pentru că nu aveam ce să facem. Sunt într-o situație critică iar de aici nimeni nu vrea desființarea spitalului care deservea 8 localități, circa 40 de mii de oameni”, ne-a declarat primarul din Pătârlagele, Ion Gherghiceanu.  
După închiderea spitalului din Pătârlagele, 38 de oameni, cadre medicale și personal auxiliar, au rămas fără loc de muncă, doar unii dintre ei așteptând în aceste zile să afle unde au fost redistribuiți.
”În ianuarie, am investit niște bani în acest spital, am făcut acoperișul la blocul alimentar, sperând că va rămâne al nostru”, a adăugat primarul Ion Gherghiceanu.
La Pârscov, aceeași situație disperată, după închiderea spitalului. 12 bolnavi fără familii sunt încă în unitatea spitalicească în care nu s-a mai făcut aprovizionarea de la finele lunii. Oamenii sunt disperați și așteaptă cu bagajele făcute să fie mutați într-un alt loc, între timp, bolnavii primind hrană de la localnici ori de la asistentele care se încăpățânează să rămână și să-i îngrijească pe cei aflați în stadiu terminal. În maxim două zile, nici centrala termică nu va mai funcționa, așa că pacienții vor trebui să fie mutați în altă parte cât mai curând posibil.
Între timp, astăzi, Direcția de Sănătate Publică a făcut redistribuirea pe posturi a cadrelor medicale care au optat după închiderea spitalelor în care au lucrat pentru alte unități medicale.
Este vorba despre circa 140 de oameni, personal auxiliar și personal medical, cei mai mulți medici și asistenți optând pentru Spitalul Județean, Spitalul de Neuropsihiatrie de la Săpoca și pentru unitatea de la Nehoiu. Aceasta în timp ce personalul TESA va intra în șomaj,
Problema este că managerii spitalelor mari din județul Buzău nu vor să-i angajeze pe cei care au rămas pe dinafară odată cu închiderea spitalelor în care au lucrat. Banii puțini de care dispun unitățile spitalicești nu le-ar permite managerilor plata salariilor tuturor angajaților. Doar o suplimentare a fondurilor de la bugetul de stat ar rezolva situația însă până acum nu e nimic cert în această privință.
Am nevoie de personal, pentru că de când s-a dat ordonanța Boc, s-au produs goluri. Chiar aș avea nevoie de personal, dar proasta  finanțare nu-mi permit să angajez. Noi oricum depășim acest procent, orice persoană pe care o angajez risc să nu o pot plăti. Dacă îi angajez și nu-i plătesc pe mine mă trag la răspundere”, susține managerul Spitalului Județean, medicul Doru Nicolescu.
Nici la Spitalul de Neuropsihiatrie de la Săpoca, situația nu stă altfel. Managerul unității, Dumitru Popescu, susține că ar avea nevoie de câțiva medici și asistenți, dar și de infirmieri, însă numărul angajărilor va fi destul de limitat, tocmai din cauză că nu ar avea cu ce să-i plătească. ”Avem câteva posturi vacante, avem și nevoie de oameni pentru că din 2010 sunt multe tăiate, însă locuri vor fi destul de puține. Când DSP ne-a transmis să acceptăm personal distribuit din spitalele care vor fi tranformate în aziluri, le-am făcut scris și i-am întrebat dacă se respectă ordinul ministrului privind încadrarea în 70 la sută cu cheltuielile de personal. Dacă aș angaja, aș depăși acest procent, și atunci vor fi foarte puțini angajați.”, susține șeful Spitalului de Neuropsihiatrie de la Săpoca, Dumitru Popescu. Rămâne de văzut cum se va finaliza toată această reformă, după cum îi spun guveranții, haosului produs în sistemul medical românesc, odată cu decizia de a desființa a 67 de spitale din toată țara.
Cristina DINULESCU”
Ziarul de Bacău, 04.04.2011

Autorităţile din Comăneşti refuză închiderea spitalului local

Activitatea la Spitalul “Ioan Lascăr” din Comăneşti s-a desfăşurat, vineri, în condiţii normale, deşi Ministerul Sănătăţii şi Familiei inclusese această unitate medicală în lista celor care, începând din 1 aprilie, nu mai primesc finanţare de la casele de asigurări de sănătate, urmând a fi transformat în azil de bătrâni.
Toate paturile sunt ocupate, s-au făcut şi internări de urgenţă, autorităţile dându-ne asigurări că vor susţine financiar spitalul”, a declarat, pentru Agerpres, medicul radiolog Mioara Cârlan, directorul spitalului din Comăneşti. Potrivit acesteia, unitatea medicală pe care o conduce “întruneşte toate condiţiile legale pentru a-şi continua funcţionarea, acoperind şi toate condiţiile cerute de minister”.
Nu avem datorii, există două linii de gardă, iar interesul populaţie de pe Valea Trotuşului, o zonă în care activitatea minieră a creat probleme de sănătate multor locuitori, este deosebit de mare, solicitările pacienţilor ridicându-se la normele impuse’, spune Mioara Cârlan. Ea a mai spus că ,,autorităţile locale au făcut eforturi deosebite pentru dotarea şi modernizarea spitalului’, între acţiunile întreprinse enumerate de aceasta aflându-se ,,promovarea a două proiecte europene, care au devenit eligibile şi la care lucrările de execuţie au început, vizând-se eficientizarea producerii energiei termice şi implementarea de baterii solare pentru obţinerea de curent electric din resurse regenerabile, investiţii ce depăşesc suma de aproape trei milioane de euro, alocarea de la bugetul local, numai de la preluarea spitalului de către Primărie în iulie 2010, a 800.000 de lei, precum şi atragerea de sponsorizări din partea firmelor din oraş, sumă ce se ridică, în ultimele şase luni, la peste 200.000 de lei’.
Printre donatorii spitalului se află firma austriacă ‘Holtz Industrie’, care are o sucursală în oraş, dar şi primarul oraşului Viena, Michael Haupl care, după vizita efectuată în luna noiembrie 2010 în Comăneşti, a promis sponsorizări de peste 500.000 de euro pentru dotarea unităţii medicale din localitate cu aparatură modernă de investigare şi tratament şi perfecţionarea profesională a medicilor spitalului.
‘Spitalul nu va fi închis, sistăm orice investiţie şi plăţi şi dăm banii la spital, autorităţile din domeniul sănătăţii ne pot cere orice, dar asta nu înseamnă că acceptăm să transferăm pacienţii ori pleacă medicii şi asistenţii’, a declarat, vineri, pentru Agerpres, primarul din Comăneşti, Viorel Miron. El s-a arătat revoltat pentru că ‘fără a avea informaţii cu privire la ceea ce plănuiesc guvernanţii, dar în conformitate cu actul de preluare, în iulie 2010, de către Consiliul local a spitalului, s-a trecut la angajarea de medici şi asistenţi, dar, mai ales, la alocarea din resurse proprii ori atrase sume importante vizând modernizarea şi eficientizarea spitalului, banii publici fiind cheltuiţi, astfel, inutil’. Din aceste motive, spune primarul Miron, ‘luni vom depune, în numele Consiliului Local, plângere penală împotriva Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru abuz contra intereselor publice’.
‘În cazul în care nu se va permite funcţionarea spitalului, voi declanşa, aşa cum am promis greva foamei. Am făcut tot posibilul pentru ca locuitorii din oraş să nu iasă în stradă pentru a susţine o doleanţă firească pentru o comunitate care a dorit ca autorităţile locale să aloce sume din buget pentru continuarea activităţii spitalului, dar se pare că orice argument normal nu contează atunci când cineva doreşte să distrugă. Aşa că sunt solidar cu oamenii care m-au ales, nu vreau să-i implic direct, dar nu mai răspund de ceea ce se va întâmpla’, a mai precizat primarul Miron. Spitalul din Comăneşti, care are angajaţi, la un număr de 130 de paturi, 26 de medici în opt specialităţi, precum şi circa 80 de asistenţi medicali şi infirmiere, ar urma să fie transformat în azil de bătrâni.
Este o decizie incredibilă, ţinând cont şi de faptul că în aceeaşi curte unde este amplasat spitalul ‘Ioan Lascăr’ mai funcţionează, în prezent, în clădiri foarte bune şi cu personalul aferent, încă două azile sociale, unul într-o clădire datând din 1976, iar cealaltă finalizată în 1997. De asemenea, în Comăneşti există şi o unitate medicală destinată bolnavilor suferind de afecţiuni neuropsihice’, a declarat, pentru Agerpres. medicul chirurg Andrei Kanabe.
‘Oare este mai bine, se doreşte chiar de forţe obscure, ca oraşul Comăneşti, pentru care există proiecte valoroase în domeniul turistic venite din partea unor oameni de afaceri austrieci şi italieni, să devină doar o localitate de asistaţi sociali în loc de a permite crearea de condiţii pentru o dezvoltarea explozivă chiar a turismului?’, se întreabă medicul Kanabe. Termenul dat de către Direcţia pentru Sănătate Publică Bacău angajaţilor spitalului din Comăneşti pentru a-şi alege un alt loc de muncă a expirat pe 31 martie, însă aceştia ‘se mai pot adresa adresa DPS pentru a-şi exprime opţiunea”, spune medicul Mihaela Popescu, directorul general al instituţiei.
‘În cazul în care pentru un post ar fi doi sau mai mulţi candidaţi, aceştia ar fi departajaţi după fişa de evaluare, numai că până acum managerul nu şi-a evaluat angajaţii Spitalului Comăneşti, aşa cum a indicat ministerul’, a mai spus medicul Popescu. Potrivit directoarei DSP Bacău, ”sunt pregătite ambulanţele necesare pentru a-i muta pe pacienţii din Comăneşti la Spitalul municipal de Urgenţă din Moineşti, care are capacitatea de a-i prelua, dar lista cu pacienţii pe care ar fi trebuit să o pună la dispoziţia DSP managerul din Comăneşti încă nu a ajuns’.
‘Sunt de admirat demersurile pentru păstrarea spitalului din Comăneşti însă este cert, de astăzi spitalul din Comăneşti este desfiinţat, iar angajaţii trebuie să ia decizii în cunoştinţă de cauză. În privinţa salariaţilor, am colaborat bine cu DSP, astfel încât, fiecare să aibă un nou loc de muncă’, a precizat, la rândul său, Aurel Creţu, liderul filialei băcăuane a Sanitas. AGERPRES”

 Evacuare la Caritas: pacienţii au fost scoşi din spital pe tărgi, ajutaţi de asistente şi de medici
Spitalul Caritas din Capitală este pe lista unităţilor medicale care vor fi transformate în azil de bătrâni.
Zeci de pacienţi au fost evacuaţi vineri (01.04.2011)
O parte dintre ei au fost externaţi, iar alţii au fost transportaţi la alte spitale.
"Nu trebuia să facă aşa ceva!", a declarat cu lacrimi în ochi unul dintre pacienţii ajutaţi de o asistentă să coboare treptele spitalului. 
Doi dintre copiii din secţia Neonatologie au avut nevoie de condiţii speciale de transport. Ei au fost scoşi din spital în incubatoare.  
Personalul medical va fi distribuit la alte unităţi.
 Singurul spital din Ţăndărei, desfiinţat
Ultimii pacienţi ai spitalului orăşenesc din Ţăndărei au părăsit, în weekend, unitatea sanitară. Personalul - 6 medici rezidenţi, un biolog şi 50 de asistenţi medicali - va fi redistribuit la alte spitale din judeţul Ialomiţa.
Autorităţile locale susţin că decizia este aberantă. Spitalul era singura unitate spitalicească din zona Ţăndăreiului, un oraş cu 14.000 de locuitori. Acesta va ajunge adăpost pentru bătrâni deşi în oraş funcţionează deja un complex de servicii sociale de îngrijire a vârstnicilor la cerere şi doar jumătate din locuri sunt ocupate.

http://www.1stiri.ro/vezi_link_stire.php?id=27869&idc=3:

 Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, despre comasarea spitalelor. Măsuri speciale de urgenţă instituite după desfiinţare (după desființare?!?!? Oamenii aceștia conduc ministere?!?!? Pe banii noștri????!!!! Ca să gândească ”după”?!?!?)

 În 6 din cele 67 de localităţi unde s-au închis spitale şi unde pe o rază de 15 km nu se află niciun serviciu de urgenţă, în următoarele 3 luni vor fi dislocate unităţi de ambulanţă, astfel încât pacienţii să poată fi transportaţi rapid la o unitate sanitară.   
Procesul de reorganizare a spitalelor a început la 1 februarie şi s-a desfăşurat în mai multe etape, deci nu se poate spune că unităţile nu au cunoscut detaliile acestor proceduri, potrivit ministrului Sănătăţii, Cseke Attila.  
Din pacienţii trimişi la alte spitale, 90% sunt pacienţi care au fost lăsaţi să plece acasă (adică .... 90% stăteau degeaba prin spitale și acum au fost trimiși acasă pe jos, cu sacoșa în mână?!?!?). Doar 10% au avut nevoie de îngrijiri medicale în alte unităţi. Asta dovedeşte că în unităţile desfiinţate se desfăşurau mai mult activităţi care ţin de asistenţa socială. 
Analiza unităţilor care trebuiau închise a durat două luni. 
Unităţile închise nu dispuneau nici de medici care să poată asigura garda permanentă, a explicat la TVR ministrul Sănătăţii. 
Pe de altă parte, Ministerul Muncii transformă spitalele în centre pentru îngrijirea persoanelor vârstnice. Suma asigurată de  minister este de 200 milioane lei, iar programul se desfăşoară pe o perioadă de 33 de luni. Au fost deja încheiate contracte cu 7 unităţi în acest sens, a reconfirmat la Ora de ştiri secretarul de stat în Ministerul Muncii Nicolae Ivăşchescu. 
67 de spitale s-au închis săptămâna aceasta, iar pentru multe dintre ele nu există planuri clare de reprofilare.
O alternativă salvatoare pentru spitalele aflate pe lista neagră a Ministerului Sănătăţii ar putea să vină din partea primăriilor. Puţine au însă bani să suporte costurile de funcţionare.
Decizia de închidere a fost luată prin hotărâre de guvern, iar motivul invocat de autorităţi a fost lipsa de performanţă.
În urma acestei reorganizări, sute de medici şi de asistente trebuie să-şi găsească de lucru în alte unităţi. Mii de pacienţi au fost fie externaţi de urgenţă, fie mutaţi în alte spitale.
Imediat ce s-a dat vestea evacuării, au început şi protestele. Oamenii au ieşit în stradă în localităţile în care spitalul desfiinţat era şi singurul la care aveau acces.
Da, sigur, și Gadaffi a declarat că populația îl adoră și că de fapt oamenii au ieșit pe străzi dintr-un sentiment de adulație!!
 Ce urmează? Selecția naturală. Depresii, sinucideri, greva foamei, proteste, avorturi pe câmp sau pe unde se nimerește ..... totul e o nebuloasă și treptele progresului duc către adâncuri neștiute încă. Dar, deocamdată, România este o zonă în carantină ............. pe termen nedeterminat .... 

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen