V-ați gândit vreodată să vă țineți evidența cheltuielilor cent cu cent? Eu fac chestia asta de ….. practic de când sunt stăpână pe ceea ce câștig și cheltuiesc, deci cam de 21-22 de ani. A existat o pauză de vreo 3 ani, așa-numitul ”vârf financiar” care tocmai începuse să se contureze și în România pentru cei care păreau că își găsesc un loc în the middle class. Ei bine, timp de vreo 3 ani de zile, venitul meu lunar depășea media, desigur la categoria mea de vârstă, pregătire, așteptări, abilități etc. Cam puțin și cam foarte scurt intervalul, dar îndeajuns încât să pici pe o periculoasă pantă a ”desfrâului instinctual” de a cheltui fără să ții cont prea mult. Un exemplu banal, ca să nu divagăm prea mult: econom înseamnă, printre altele, să te duci o dată pe lună la cumpărături domestice (alimente, igienă personală, igiena gospodăriei, ceva cărți și cadouri) cu o listă bine întocmită dinainte și să o urmărești.
A trece de comportamentul econom înseamnă a te duce pur și simplu în aria comercială, fără nici o listă, punând în coșul de cumpărături o mare parte din ceea ce te tentează și trecând cu ușurință pe lângă marca de bere Bergenbier (3 lei/2 litri), întinzând cu plăcere mâna spre un ”stejar strong” (3,50 lei/500 ml) sau Peroni (5 lei/330 ml). Prețurile sunt orientative, momentan am început să scot și berea din meniu, așa că nu prea mai știu care cum și cât mai costă. Desigur că procesul invers, acela de revenire (unii îl numesc ostentativ ”coborâre”, dar eu nu sunt sigură că e o coborâre), este mult mai dureros decât procesul de urcare, dar, dacă ai fost toată viața un individ moderat (moderația în orice faci e sfântă, e rețeta vieții!), toboganul va fi mai soft.
Ca urmare, de doi ani de zile am un fisier special cu toate cheltuielile. Cât încasez și cât cheltuiesc. La final de an rezultă un minus sau un plus. Cheltuielile sunt împărțite pe categorii foarte clare, evident, și în general acestea rămân cam aceleași: alimente, garderobă, igienă corporală, animal de casă, excursii, încălțăminte, articole sportive, activități sportive, cadouri, bani dați la oameni amărâți, întreținere, telefon, energie electrică, transport, cărți, pregătire profesională (facultate sau alte cursuri) și detalii de genul ăsta.
Comparativ, anul trecut am dat foarte mulți bani pe cărți.
Anul acesta nepermis de mulți bani au intrat în echipament sportiv și tot ce ține de activitățile bicicletei (concursuri, echipament, accesorii, întreținere). Aici am depășit cu mult plapuma, ba chiar am consumat 3 plăpumi la capitolul acesta, deci un mare semnal de alarmă pe viitor. Cu banii cheltuiți aici, mâncam doi ani (incredibil, nu? Dar așa este, pe bune!!)
Ei bine, anul acesta am mai adăugat o rubrică care acum mi se pare interesantă. Și foarte simplu de ținut evidența. Așa că acum știu, de exemplu, pe categorii de alimente care mă interesează pe mine, ce și cât anume consum pe an:
Cartofi 25 kg
Morcovi 38 kg
Dovlecei 5 kg
Ceapă 10 kg
Usturoi 3 kg
Castraveți 6 kg
Roșii 7 kg
Varză 8 kg
Căpșuni 12 kg
Mere 50 kg
Greppfruit 11,5 kg
Portocale 31 kg
Lămâi 3 kg
Lapte 38 l
Bere 55 l
Vin roșu 5 l
Ulei măsline 2 l
Ulei struguri 1,5 l
Unt 2 kg
Ulei măsline 2 l
Ulei struguri 1,5 l
Unt 2 kg
Cam asta e, în mare, o listă a alimentelor mele de bază. Băuturi acidulate și alte sucuri nu consum, vin alb nu consum, cafea mai beau, dar e greu de contabilizat și mi se pare irelevant să pui greutatea pulberii de cafea sau a boabelor, căci lichidul consumat are alte valori.
Întrebări? Propuneri? Orice altceva?
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen