Follow by Email

Mittwoch, 8. Februar 2012

Trăiască lopata și cazmata, hai la marea deszăpezire, români! (europeni în devenire)

-->
8 februarie 2012
București, începutul celui de-al doilea deceniu din secolul XXI. București, capitală a unei țări din marea ”familie europeană”. Aripa estică a Casei Poporului. Palatul Parlamentului. A doua cea mai mare clădire din lume. Iarnă grea. Cea mai grea și geroasă iarnă din istoria României capitaliste de după 1990. După luni de primăvară exagerată în luni de iarnă, din 21 ianuarie a început minunăția albă: pentru început, a nins neîntrerupt vreo 40 de ore. A urmat ger, vânt, ninsoare iar, ploaie înghețată, viscol, super-ger. Totul este acoperit de zăpezi. Din nou, suntem martori la inepții inimaginabile. Și la victime. Oameni care mor. Sub nămeții de zăpadă zac și cadavre de animale, păsări. Oamenii mor, asta e cert. O călătorie feroviară de 3 ore s-a transformat într-un coșmar de 3 zile, pentru că cineva a dat drumul la circulația trenului pe un traseu îngropat sub zăpezi ..... oh, sunt atât de multe de comentat ...
Într-o țară în colaps nedeclarat, colaps politic, economic, mental, unde corupția este stăpânul suprem, unde supraviețuirea se datorează aproape exclusiv doar șansei de a avea relațiile potrivite în locurile potrivite, unde unii mor de foame și nevoi, iar alții habar nu au ce este dincolo de ușa lor, unde unii mor de frig și alții stau în sandale prin birouri supra-încălzite și mai deschid și geamurile să intre un pic de ger, unde spiritul de a economisi și folosi cu maximă eficiență orice resursă nu există, dar nu există nu pentru că resursele abundă, ci pentru că nepăsarea și superficialitatea și refuzul de a gândi mai departe de propria cămașă sunt atribute cultivate în mod egoist și neargumentat – ei bine, în această țară sărăcită și sărăntocită, acțiunea Marea Dezăpezire se face cu lopata.
07:45 a.m., cobor din metrou la stația Izvor și traversez Parcul Izvor. Absolut superb. Peste noapte, vântul a modelat dune de zăpadă, care au înghețat în forme sinuoase și de o dezordine perfectă. Potecile pe care se mergea aseară, nu mai există. Aleile care aseară erau traversabile, nu mai există. Băncile sunt sub zăpezi. Aproape de cele patru statui, un utilaj mititel, mult prea mititel, condus de un bărbat, se chinuie să elibereze porțiuni de alee. Se dă înapoi 6-7 metri, se oprește și o ia cu avânt mare din nou în față, repezindu-se la mormanul de zăpadă întărită, mușcă cât poate din el și îl spulberă de-o parte.
Ies din parc și mă îndrept spre stația autobuzului 385. Nu se putea merge mai departe pe jos pe aceeași parte, din cauza zăpezii. Varianta era să o iei pe carosabil. Carosabilul era curățat. Chiar bine curățat, doar cu feonul nu îl trataseră. Zăpezile de pe carosabil sunt abandonate pe trotuare. Dar să nu ne abatem de la poveste, oricât de mare ar fi tentația.
În dreptul stației de autobuz, 6 (șase) muncitori înarmați cu lopeți și cazmale .... deszăpezeau. Bă frate, abia dacă aveau loc unul de altul! Era clar obiectivul: eliberarea a maximum 2 metri, a.î. să poate trece măcar 2-3 persoane, indiferent că aceastea urcă sau coboară din autobuz. Era singura nișă formată de-a lungul străzii, deși un autobuz are trei căi de acces. Obiectivul nu era nicidecum eliberarea unei porțiuni care să fie cel puțin atât de lungă cât este un autobuz, să fie clară precizarea.
Lângă cei șase muncitori (nu apar toți în această fotografie, dar jur că mai era unul în dreapta, sau chiar doi) aflați în exercițiul funcțiunii stăteau două femei. Cu mâinile în buzunare. Este o poziție ”la nivel înalt” ....
Credeam să sunt persoane care așteaptă autobuzul. Dar nu erau. Erau persoane, dar nu așteptau autobuzul :-)
Am scos aparatul din buzunar și am făcut o fotografie.
Șase oameni pentru 2 metri lungime. Șase oameni și șase lopeți. Marea deszăpezire. Ceva nu se lega în mintea mea, nu spun că era nu știu cum situația. Imaginea era oarecum distorsionată în mintea mea, recunosc. Situația era absolut normală.
Una dintre cele două persoane cu mâinile în buzunare se întoarce către mine, sesizată de gestul meu.
- Ce faceți? Faceți poze la oamenii de la ALPAB?”
”- Poftim?”
”- Da, suntem de la ALPAB și deszăpezim.”
”- Da, fac poze. Mi se pare așa de ciudat să văd șase oameni muncind în exact același loc, pe o suprafață atât de mică ....”
”- Dar dumneavoastră știți câte grade sun afară?!”
Recunosc că m-a blocat un pic. WTF?
”- Credeți că ei nu sunt oameni?”
Aoleu, da ce-am zis, frate???
”- Da, știu câte grade sunt afară. Și care e legătura, că nu înțeleg de ce săriți așa.”
”- Avem și utilaje, dar ele sunt în parc, le vedeți, muncesc!!”
” - .... ? Și care e problema, că nu înțeleg? DA, mi se pare hilar să trăim într-o țară unde marea deszăpezire se face cu lopata, nu am nimic cu oamenii, ei doar muncesc! Sistemul mi se pare absolut formidabil ...., trebuie să recunoașteți că lopata este salvarea noastră, nu? Faceți un lucru minunat.”
Mă rog, cert este că ... unde dai și unde crapă, că doar suntem în Țara Absurdistan! Doar nu era să polemizez cu tovarășa șefă pe trotuarul înzăpezit, nu? Nu aveam nimic cu cei șase muncitori, printre care și o femeie. Dacă aș fi avut ceva cu cineva, aș fi avut cu conceptul în sine și cu faptul că pe lângă 6 albine muncitoare e nevoie de o albină-regină și de o albină-trântor, că nu știu care era exact treaba celor două posesoare de mâini în buzunare.  Ah, dacă pleci de la premiza că cei șase, în spiritul românesc de muncă, nu erau capabili să presteze singuri, necoordonați și neverificați, atunci da .... mica echipă de șefi, pe care și eu și tu și familia ta îi plătim din banii noștri, ar merita chiar aplauze și medalii că își fac treaba.
Cam acesta este nivelul de pregătire pentru combaterea efectelor iernii, aceasta este puterea autorităților, organizarea, nivelul.
Bă frate, în țara asta chiar nu mai poți să deschizi gura sau vizorul să faci vreun gest, că se simt toți agresați?! Eram acolo, observam, notam și-atât, e dreptul meu de cetățean. Nu criticam oamenii muncii, nu criticam înălțimea mormanelor de zăpadă, unde dracu să duci milioanele de tone de zăpadă, la o adică? O iei dracu de pe carosabil și o abandonezi pe trotuare, logic, nu? Că doar nu irosim acum bani pe trenuri de basculante să stăm să cărăm zăpada afară din oraș, doar nu ne-am dilit de tot la minte!!!
Hai s-auzim de bine! Acum știu că se poate, deci cine mai are periuțe de dinți vechi, să le dea la mine, că în martie mă apuc de zugrăvit scara blocului!! Cred că una mi-ajunge pe etaj, ce ziceți?
10 februarie 2012
Și în timp ce autoritățile se joacă cu lopățica și găletușa prin capitala României, vreo 70+ - 100 de sate prin țară au devenit un fel de ”Atlandide” sub zăpezi înalte de 4-6 m! Se merge peste acoperișuri, ca și cum dedesubt nu e nimic, este inimaginabil. Și când acele noi ținuturi de zăpadă vor începe să se topească ....... că acum gerul o ține precum cremenea, înțepenită, lopețile sunt precum un fir de pai. Oameni care au sute de animale blocate sub zăpezi, știind că acelea vor muri .... o parte din Românie moare și restul se uită la televizor sau născocește strategii politice menite să facă împărțeala osului de ros .... N-a văzut România niciodată așa o iarnă. Până acum se știe de vreo 60 de decese, pun pariu că sunt peste 100. Dunărea e înghețată, Marea Neagră parțial și ea ...... poveste și coșmar în acelaș areal.
12.02.2012
Mă uit la postarea astea și m-apucă jena. Pentru că situația este o continuă calamitate și oameni mor pe bune în satele de sub zăpezi. Ninge iar, e din nou vânt. Mă uitam la televizor acum, dezăpezirea tot cu lopata se face, mă refer la situații serioase, nu o stație de autobuz din București (!!) Se închid drumuri naționale. Aprovizionările vor avea și ele de suferit probabil. Eu mă consideram aprovizionată cu 2 kg de mălai și 3 de cartofi. Dar mălaiul l-am dat la porumbei, vrăbiuți și guguștiuci azi, că erau vreo 15 pe pervazul ferestrei și le-am dat dat tot, săracii de ei! Nici când s-a urcat pisica la geam ei tot nu au plecat, foamea îi disperă! Dar cred că mâine mai găsesc să cumpăr niște mălai.
E prăpăd, prăpăd ..... și oficialii se duelează în niște declarații publice absolut siderante!  

Keine Kommentare:

Kommentar veröffentlichen