........pretext pentru un fals ,,echilibru,, ....Dragostea debuteaza, de obicei, prin ,,starea de indragostire.. care nu este nimic altceva decat ..... ”atentia anormal fixata asupra altei persoane”. Atractia fizica si psihica este constientizata de noi sub forma unei placute tensiuni ce regleaza comportamentul erotic si conjugal. Ea devine o sursa de de energie, generatoare de conduite, atitudini, ganduri si actiuni cu caracter pozitiv fata de persoana iubita, menite sa ii releve continuu celui care iubeste calitatile de care se simte atras, pe care le intuieste, doreste si admira la partenerul sau.
,,Obiectul,, iubirii este deopotriva si ,, obiect de cunoastere,, , complicand drumul pe care il parcurge cuplul si conditionandu-l de sansa unei reinfintari perpetue. Adesea ,, triunghiul conjugal,, poate aparea cand am depasit idealizarea partenerului si incepem sa vedem realitatea.
Unii au aventuri pentru a se simtii importanti, altii pentru ca se tem ca partenerul lor devine mult prea important ca statut socio-profesional sau economic, si a treia categorie pentru ca, treptat, constata ca nu suporta ideea de a fi cu o singura persoana pentru intreaga viata.Nemultumirile si sentimentele refulate duc si ele in aceiasi directie, astfel incat noutatea pe care o imprima o noua relatie reprezinta o tentatie la care putini rezista.Rezistenta este conferita, de fapt, de o structura psihologica puternica, nemarcata de traume emotionale din copilarie si adolescenta. In plus, ,,rezistenta,, la infidelitate este o consecinta a unei bune relatii de cuplu.
..... incercam o explicatie, fenomenul insa continua sa existe indiferent daca reusim sa-l explicam sau nu!

As face o comparatie pentru amanta la fel ca definitia prietenului perfect:
Un prieten este acea persoana la care ne place tot, cum gandeste, cum vorbeste, ce face, cum se relationeaza cu oricare dintre noi, in schimb lipseste cu desavarsire atractia fizica.Amantul (amanta) este exact opusul, adica ne atrage doar fizicul debordant, capacitatile de furnizare de senzatii catre simturi subconstiente.
Dilema sotului si a sotiei este de a imbina aceasta paradigma si de a reusi sa minimizeze excluderea dintre cele doua caracterizari, si sa imbine ambele intr-o singura persoana.90% s-au casatorit pe vremea cind le placea fizic partenerul, de fapt amintiti-va ca asa ati inceput relatia, decizia casatoriei a venit cind ati crezut ca a devenit si prieten.divizarea in doua persoane a necesitatilor noastre, sot si amant duce la frustarre si la vanarea unuei himere...
Nu cred ca puteti sustine ca triangulatia asta dureaza ca si o familie.

Statutul de amanta nu este prea fericit nici pentru el nici pentru ea. Din punctul meu de vedere ....... iti cauti un amant sau amanta atunci cand ceva in relatia ta lipseste si nu ai curajul sa vorbesti cu partenerul despre asta ...... cand nu faci tot posibilul sa indrepti situatia. Personal nu mi-a placut niciodata statutul de amanta ..... nu iti ofera acel echilibru de care ai nevoie ….. da, perfect de acord ca nici obligatii nu ai ...... dar cum ramane cu tine ..... ca OM???  Ce te faci de sarbatori sau in momentele importante din viata ta si a lui, cand el este acasa cu familia lui? Stai si plangi ca o fraiera asteptand un telefon sau o vizita de cateva minute???? Chiar si barbat fiind sa astepti cand poate ea lipsi de acasa pentru cateva momente????? si de sarbatori tot singur esti asa ca din punctul meu de vedere " te imbeti cu apa rece" daca ai impresia ca el sau ea isi lasa familia pentru tine ....

Mult bla-bla ca peste tot ...... In viata fiecare obtine ceea ce cauta, cel care vrea doar bani va avea, atat va tine de bani pana va avea, cel care vrea intelepciune atat va invata pana o va obtine, cel care vrea placerile clipei isi va trai viata pentru astea …...
Amant ? Amanta? Nimeni nu se casatoreste daca nu crede in acea relatie ...... iar daca nu mai merge si nu gaseste taria de caracter in sine cat sa puna punct atunci asta este, se complace in situatii aiurea, amant, amanta ... Nici pe cal, nici in caruta. Vieti incurcate, minciuni cat duce un marfar si pentru ce? Pentru ca nu putem spune adevarul? E greu sa zici: NU te mai vreau pe tine, o vreau pe Ea!? Mai bine iti bati joc de cea care te-a iubit indeajuns cat sa se casatoreasca cu tine? La ce bun sa-i dovedesti ca nu ai meritat niciodata? Cred ca asta-i o problema ce tine de caracter, daca insel odata, indiferent ca e vorba de sotie sau de prietena voi insela mereu pentru ca asta mi-e firea. NIci o relatie nu este 100% perfecta, dar daca de cate ori ma nemultumeste ceva alerg sa-mi gasesc consolarea in bratele altcuiva atunci voi alerga mereu, nimeni nu-mi va da totul. Incercati sa va definiti clar personalitatea, sa trageti o linie de demarcatie, ceva de genul "pana aici se poate accepta si merita sa incerc sa aceasta relatie", pana se gasesc situatiile intre aceste limite nu cautati pe altcineva, cand ajungeti la concluzia ca nu mai merita atunci plecati... Din partea unui om mi se pare penibila situatia asta in care zilnic scuip pe cineva dar ma intorc seara sa ling si s-o iau de la capat urmatoarea zi ....... Denota lipsa de caracter, lasitate, incalcarea oricaror valori si principii de care in vazul lumii face caz, lipsa de respect fata de sine, fata de ceilalti si, in concluzie, fata de continutul vietii si a unor valori umane !