Etică, adevăr, timing .... ce fac?

Etic, moral vorbind, ceea ce știu la acest moment, ar trebui făcut public. Pentru binele celor mulți. Nu neapărat că le-ar salva poate sănătatea, dar pentru dreptul lor de a fi informați corect. 

Dacă public acum ceea ce știu, știu sigur că voi fi rapid pusă la colț în stil flegmatic, bădărănesc, ironic. Cum mi s-a mai întâmplat. Deși de fiecare dată am avut dreptate. Dar apoi lucrurile s-au aplanat și nimeni nu și-a mai adus aminte că eu am avut dreptate.

Un principiu de bază al unui bun jurnalist este și acela de a cântări extrem de bine dacă spune adevărul. Adevărul nu este ceva cu care arunci peste tot, în orice moment, doar de dragul de a-l spune. Sunt situații specifice când tăcerea devine de aur. 

În cazul de față - despre care nu pot încă povesti, pentru că încă sper ca cei implicați să acționeze corect în timp util -, publicarea adevărului ar fi utilă unui grup mai mare de oameni, decât acela căruia i-ar dăuna. Pe principiul ”fericirea/binele celor mulți are prioritate în fața fericirii/binelui celor mai puțini numeric” ar trebui să spun ceea ce știu. 

Mai dorm o noapte ”peste”. Din fericire, mai este timp. Nu pentru mine. Ci pentru cei care au datoria morală de a lua măsurile necesare.

Le doresc multă inspirație și mult curaj!

Update septembrie 2012: întâmplător sau poate nu, cei vizați au întors lucrurile și au luat decizia corectă. Nimeni nu știe cu adevărat de ce. Dar eu știu. Evenimentul a fost relocat. Tot e bună și frica asta la ceva.