wow ... așa înțelege jurnalistul român să contribuie, prin muncă nulă, la progresul țării

Faptul ca Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București promovează frecvent asemenea anunțuri .... spune cam tot despre nivelul învățământului universitar românesc și despre colapsul generalizat actual al întregii societăți. Se promovează cultul LENEI, al banilor nemunciți sau munciți superficial ... dar mai bine citiți singuri anunțul.

 IP Media caută redactori

Noi, adica IP Media punem pe picioare un portal “super awesome” (nu prea se potrivește cu ceea ce mai învățăm de la unii profesori, adică să ne respectăm limba maternă și să nu o mai otrăvim cu tot felul de chestii ”cool”, cu atât mai mult un astfel de anunț nu are ce căuta pe site-ul FJSC!!) si cautam oameni care sa puna umarul. Tema portalului e “fancytudinea” - mondenitati, vedete, lifestyle, fashion, arta, style advice, events, diete & sport samd. (da, sigur, exact de asta duceam lipsă. De o publicație de cultură sau istorie sau artă nu v-ați apuca!)

Ma intereseaza in primul rand persoane care sa aiba cuvintele la purtator, nu neaparat mega-obsedati de domeniu.

Pe scurt, caut studenti de anul II sau III, fara slujbe sau cu suficient timp liber.

 Ce oferim:
Training.
Supravegherea unui colectiv editorial / de corectura.
Un stil flower-power de a munci, fara stres (prea mult).

Posibilitati, multe posibilitati.
Putem sa iti dam si hartoaga ca ai facut practica la noi.
O sa iti punem poza pe site si numele in byline. (OMG, fata, fata, cat de cool!)

Pe sleau - monetizarea tine foarte mult de redactori. La inceput, siteul va produce zero lei, insa pe masura ce capata popularitate, va face si bani, iar daca alegi sa continui colaborarea, vei fi platit/a la numar de articole. 

Iti dai seama? O sa poti sa te lauzi prietenelor ca ai facut parte din colectivul fondator al unui portal grozav! Deci, practic, la inceput, e ca un fel de internship, dar mult mai serios, pentru ca ne asteptam sa facem bani alaturi de tine, nu doar sa ne faci cafele si sa te lasam sa te uiti la noi cum muncim. Sau poti sa o consideri o perioada de proba - si pt noi, dar si pt tine.

Ma cheama Alexandru Dumitru si ma contactezi cu un CV si 3 cuvinte la “404 arond ipmedia punct ro”. Daca e totul OK, vii in vizita, la o partida de foaie cu pix si discutam.

Sursa:  http://etajul6.ro/fjscnews/2012/02/22/ip-media-cauta-redactori/

Nu există dovadă mai relevantă cum că anumite categorii de oameni nu pot fi responsabilizate și că nu le pasă de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Pur și simplu sunt imuni. Alarmant este că o instituție supremă care răspunde de educația tinerei generații promovează așa ceva!

Update

Am trimis această postare cadrului didactic care gestionează site-ul de știri al Facultății. Nu mi-a dat feed-back (deci a refuzat comunicarea cu mine), dar eu nu am mai regăsit anunțul lor pe site (e și ăsta un tip de feed-back, nu? Adică a reacționat totuși.) Asta înseamnă, printre altele, să ai puțin spirit civic, să îți pese de lumea în care trăiești, vrei sau nu vrei. Asta nu înțeleg ceilalți, care nu reacționează niciodată la ceea ce nu le place în jur, deși știu că ceea ce nu le place, pe termen lung, ne periclitează ca specie, ca nație, ca orice vrei tu. Letargia este lopata care sapă zilnic la propriul nostru mormânt.

 

greierele si furnica

VERSIUNEA ELVEŢIANĂ 

Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă.
Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă. 

Greierele crede că furnica e proastă, râde, dansează şi se joacă. 

Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănâncă bine. 

Greierele tremurând de frig nu are nici hrană nici adăpost şi moare îngheţat 

SFÂRŞIT


VERSIUNEA ROMANEASCA
Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă.
Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă. 

Greierele crede că furnica e proastă, râde, dansează şi se joacă.
Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănâncă bine.
Greierele tremurând de frig organizează o conferinţă de presă şi întreabă de ce furnica are dreptul să stea la căldură şi să mănânce bine în timp ce alţii, mai puţin norocoşi decât ea, suferă de frig şi foame.
Televiziunea realizează emisiuni în direct care arată greierele tremurând de frig şi difuzează extrase video cu furnica stând frumos la căldură într-o casă confortabilă, cu o masă plină de provizii.
Românii sunt şocaţi de faptul că, într-o ţară atât de bogată, bietul greiere e lăsat să sufere în timp ce alţii trăiesc în huzur.
Ziariştii fac interviuri în care întreabă de ce furnica s-a îmbogăţit pe spinarea greierului şi interpelează guvernul pentru a mări impozitele furnicii, astfel încât aceasta să plătească "cât se cuvine".
Se organizează manifestaţii în faţa casei furnicii.
Funcţionarii publici decid să facă grevă de solidaritate 59 de minute pe zi pe o perioadă nelimitată.
Un filosof la modă scrie o carte care demonstrează legăturile furnicii cu torţionarii de la Auschwitz .
Ca răspuns la sondaje, guvernul emite o lege privind egalitatea economică şi o lege (aplicată retroactiv asupra perioadei de vară) anti-discriminare.
Impozitele furnicii sunt mărite şi furnica primeşte o amendă pentru că nu l-a angajat pe greiere ca asistent.
Casa furnicii este confiscată de autorităţi pentru că furnica nu are destui bani ca să-şi plătească şi amenda şi impozitele.
Furnica pleacă din România şi se instalează în Elveţia unde contribuie la bogăţia economică.
Televiziunea face un reportaj despre greiere care de acum s-a îngrăşat.
Acesta este pe cale să termine proviziile furnicii, chiar dacă primăvara e încă departe. În casa furnicii se ţin în mod regulat întruniri ale artiştilor şi scriitorilor de stânga.
Cântăreţul Ickxsulescu compune cântecul "Furnică, opreşte-te!"
Fosta casă a furnicii, devenită locuinţă socială pentru greiere, se deteriorează pentru că acesta nu face nimic pentru a o întreţine.
Guvernului îi este reproşată lipsa mijloacelor.
Este înfiinţată o comisie de anchetă ce va costa 50 milioane de euro.
Greierele moare de supradoză cu etnobotanice.
Ziarele şi televiziunile comentează eşecul guvernului de a redresa cum trebuie problema inechităţii sociale.
Casa este invadată de o bandă de gândaci tuciurii, emigranţi.
Gândacii organizează cămatăria, prostitutia, taxele de protectie, traficul de droguri şi terorizează comunitatea.
Guvernul se felicită pentru diversitatea multiculturală a României.

IT NEVER ENDS

Jurnalism online: prezent, trecut, viitor

Linkuirea aparține trecutului, gestionarea este viitorul

 Von Bernd Oswald am 6. April 2011

Afluxul informațional din internet este o provocare pentru jurnaliști. Mai mult decât niciodată, aceștia trebuie să structureze și să prelucreze conținuturile, reușind la final să stabilească o legătură între ele. Dacă jurnaliștii intră în rolul acela prin care trebuie să livreze o plus-valoare bazată doar pe gestionarea fluxului de informații, avem de-a face cu o nouă formă de povestitori. Cutremure, tsunami, dezastre nucleare. Evenimentele din nord-estul Japoniei țin lumea cu sufletul la gură. Este o stare valabilă și pentru universul media. Și lumea online a mass-mediei este cea mai solicitată, aici se desfășoară o adevărată luptă dintre capacități: cine redă cel mai rapid, cel mai instantaneu posibil, comentarii și reportaje reale? Una dintre cele mai frecvente modalități a fost aceea de live-ticker. Provocarea în acest caz constă nu doar în filtrarea conținuturilor din partea agențiilor de presă, ci și a conținuturilor televizate. Și, în primul rând, menținerea unei priviri de ansamblu asupra a tot ceea ce se întâmplă în rețeaua virtuală. Deloc simplu. De exemplu, publicațiile germane . Zeit und Tagesschau au publicat colecții de linkuri comentate, care constituiau în definitiv o sursă foarte puternică. Acest lucru este o prestație valoroasă care va câștiga în importanță pe viitor. În deschiderea linkului publicației Zeit scrie: Informationsquellen im Netz

Das Internet bietet unzählige Wege, um sich über Katastrophen wie derzeit in Japan zu informieren. ZEIT ONLINE hat die wichtigsten Quellen zum Erdbeben zusammengestellt.

Adică:

Surse cu informații prezente în rețea

Internetul oferă infinite căi de a ne informa asupra catastrofelor care au loc acum în Japonia. ZEIT ONLINE a reușit o colectare a celor mai importante surse legate de cutremur.

Pe lângă linkurile către instituții și organizații competente, mărturiile martorilor oculari sunt foarte importante și acestea se distribuie în primul rând pe platformele de socializare. Ca urmare, jurnaliștii vor trebui să se adapteze și să acorde o mai mare importanță acestor surse, vor trebui să învețe să filtreze și aceste canale de informare. (....)

Anumite profeții spun:

Activitatea de acumulare și gestionare este, fără nici o îndoială, un segment central al activității viitorului jurnalist. Jurnaliștii nu vor mai avea monopol asupra distribuirii știrilor, căci informațiile sunt accesibile oricui în timp real. Ceea ce se întâmplă momentan este un proces de trecere de la Gatekeeping către Gatewatching. Provocarea către jurnalist este aceea că el totuși trebuie să livreze o plusvaloare. Trecerea de la Gatekeeping la Gatewatching

 Ca urmare a internetului, jurnaliștii pierd din autoritatea lor interpretativă, căci oricine poate publica acum propriul punct de vedere asupra faptelor, evenimentelor, lucrurilor. Una dintre sarcinile tot mai importante ale jurnalistului va fi aceea de ”a pescui perlele” și a le prelucra în mod corespunzător. Statutul profesiei de jurnalist va fi reașezat foarte puternic la nivelul de ”navigator” și acest punct de vedere apare explicat de Josh Sternberg în materialul său “Why curation is important to the future of journalism” auf Mashable:

Încrederea se câștigă prin gestionarea cu un înalt simț de răspundere a surselor. Asta implică transparență, adică menționarea surselor, precum și o citare corectă. Se va solicita, evident, o foarte atentă verificare a sursei, dacă aceasta este de încredere. ”Problema cu toți acești martori oculari este că vorbim de materiale ce nu pot fi verificate, uneori nu sunt demne de încredere, alteori sunt inexacte” – scrie Andy Bull pe blogul său: http://www.multimedia-journalism.co.uk/node/1579.

Se face apel la cunoștințele de jurnalist, capacitatea unui jurnalist de a recunoaște pionii relevanți în poveste, de a-i plasa în evenimente și în context. Numai plecând de aici vom ști că jurnalistul-gestionar nu este doar un colecționar de informații, ci un preparator de informații.

Inserarea linkurilor in scopul relevării autenticității

Și aici apar noi instrumente. Colecțiile de linkuri prezentate de Zeit și Tagesschau (menționate anterior) au un conținut bun și au fost bine selectate, dar au anumite limitări tehnice: este doar un text presărat cu linkuri externe. O autenticitate mai mare ar căpăta această prestație dacă s-ar utiliza instrumente curatorii, dacă s-ar insera direct conținuturi web. Un exemplu este Storify, un instrument prin care se pot confecționa povestiri în cadrul cărora se poate insera orice conținut web, indiferent că este vorba de filmulețe de pe YouTube, Tweets, postări ăe Facebook, fotografii din Flick, Rss-Feeds sau o simplă adresă de web.

Interesant pentru jurnaliști: se pot alege oricâte câmpuri pentru text, pentru a explica de ce s-a ales un conținut sau altul, ce are el special, de unde provine și în ce context poate fi vizualizat etc. Astfel că fiecare poveste are propria dramaturgie, în definitiv este vorba de o nouă formă a activității de povestitor în mediul virtual. Se poate general un Embed-code pentru fiecare poveste, astfel încât să se poată insera povestea în propria ofertă. Dacă această muncă de cercetare și ordonare va fi finalizată printr-un layout propriu redacției, cu titlul corespunzător, atunci va rezulta un material cu o plusvaloare pentru audiență.

Desigur că mai există și alte instrumente, nu doar Storify, http://www.multimedia-journalism.co.uk/node/1580, care se potrivesc cel mai bine jurnaliștilor. 

În concluzie: 

listele cu linkuri devin istorie. Viitorul aparține povestirilor care includ linkuri relevante, tweets și filmări video.

Crosspost by Journalisten-Training.de