Băăăă, ești prost? Sau prostit?

Trăim în rOMÂNIA și asta ne ocupă tot timpul Doar două chestii care mă năucesc la ora asta:

1.     În Tg. Mureș, azi, 19 decmbrie 2011, zeci sau sute de oameni s-au bătut pentru a primi un tichet de masă în valoare de 70 RON. Dăruit, în cea mai umilitoare variantă, de primăria locală. Sau? Mă uit la imaginile filmate de jurnaliști și chiar nu-mi vine să cred ceea ce văd.  Un tip în palton lung, de stofă, urcat pe ceva, împarte bonuri. O mulțime absolut haotică, cum nici la împărțit mâncare în Namibia nu vezi. Nici după cutremurul din Japonia nu am văzut astfel de imagini. Autoritățile împart niște bonuri valorice. Într-un sistem care pur și simplu animalizează ființa umană, calcă pe orice demnitate. Nu-mi vine să cred. Există oare o evidență a acelor bonuri? De ce au trebuit împărțite în halul acesta? Parcă ai ținut în țarc o mulțime de porci, nu le-ai dat de mâncare vreo lună, după care te duci brusc în fața lor, te urci pe un buștean și le arăți troaca cu mâncare. Păi nu vin ăia guițând la tine și călcându-se peste copite? Păi nu vin ăia la tine în genunchi, de-ți ling și flecurile de la cizmele înnoroite? Sunt românii dependenți de a fi umiliți, manipulați, controlați, batjocoriți în masă? Nu era mai DEMN să nu fie niciunul prezent acolo și să se zbată pentru un tichet de masă? Putem vorbi de foame și demnitate în același timp? Putem vorbi de manipulare și cinism din partea autorităților? Poate mie să-mi spună cineva, cu argumente de pur bun-simț, că acele bonuri valorice nu puteau fi distribuite în mod organizat și demn, fără a scoate oamenii din casă? Faptul că oamenii s-au dus din timpul nopții acolo, să stea la o ușă și să aștepte poate prind un bon valoric ..... este exact, dar exact stilul de viață pe care îl duceam între 1982 și 1990. Este, este, este strigător la ceruri absolut tot ceea ce se întâmplă: pe de o parte, abordarea autorităților, pe de altă parte, reacția populației. Manipulatori și manipulați. Îmbuibați și flămânzi. Bogați și săraci. Cinici și proști. Sfidători și umiliți.

Ce a dorit de fapt să realizeze primarul orașului Tg. Mureș prin această acțiune? Și ce a realizat? Cum e posibil ca bonurile valorice să fie împărțite de un reprezentant al poliției locale? Asta e treaba poliției???

Cum dai niște bonuri valorice – apropos, din ce bani provin?!?! – pur și simplu așa, ca și cum împrăștii balonașe de săpun? Cum te descarci de ele? Sau ce naiba  împarte omul ăla acolo, în mijlocul mulțimii agitate? Bonuri de ordine sau ce? Băăăă, ești prost? Sau nu sunt eu destul de flămând și disperat pentru a accepta reacția celor ”mulți, dar proști”???

Convinge-mă că nu exista o altă variantă de a ”dărui” - băăă, ești prost? ceva gratis? în rOMÎNIA??? - aceste tichete. Spune-mi mie că procedura de azi nu este de fapt o animalizare a ființei umane, care tocmai se certa cum să scape de maidanezi: îi sterilizăm sau îi ucidem pur și simplu? Eventual ăi facem și friptură!

Băăăă, ești prost? Cine-mi explică și mie cum se face că Bucureștiul e plin de mall-uri și supermarketuri care acum, în zilele astea dinainte de Crăciun, sunt sufocate de cumpărători? Nu mă pun pe mine etalon, eu nu mai fac cumpărături de Crăciun de mai bine de 10 ani, că m-am scârbit și nu am înțeles de ce de Crăciun trebuie românii să crape în ei până vomită și se pișă pe ei tot alcoolul consumat.

Mi se face rău, așa că mă opresc aici, deocamdată.

lenta dezumanizare...

August 2006

Ne dezumanizam pe zi ce trece.... de ce oare? Disperarea sa fie cea care ne dezumanizeaza? Sau dezumanizarea ne face mai disperati? De unde atata disperare, de ce si pentru ce? E de ajuns sa te uiti dimineata in trafic, si ti se face frica. Viteza, disperare, viteza, claxoane, viteza, injuraturi, viteza, disperare din toate partile. De ce? Te duci la doctor. Dupa cateva zile de dureri, esti stors, si fizic si psihic, auzi de nu stiu ce mareatza clinica privata specializata, scoti milionul din buzunar ca sa te consulte domnul doctor. Chirurg. Si domnul chirurg, dupa ce te consulta si iti povesteste partial ce si cum, iti spune sa te operezi. Si tu nu prea intelegi anumite aspecte: acum? De ce acum, de ce nu peste 3 luni? Ce risc? Ce riscuri sunt daca da, daca nu? Intrebari d-astea, ca deh, esti un ignorant in fond. „Pai v-am mai explicat de doua ori!” Si se uita des la ceas si vorbeste cu gandul la urmatorul pacient. Care asteapta pe sala. Si ce daca ai dat milionul pentru consultatie, cui ii pasa? La plecare, inainte sa te ridici sa pleci, are amabilitatea sa-ti spuna ceva de genul: „Normal ar fi sa va dau o alifie, v-ar ajuta. Dar nu v-o pot da decat daca va decideti sa va operati la mine.” Si tu, parca anesteziat de vestea ca trebuie sa suporti o interventie chirurgicala care si costa cam 700 de dolari, treci peste acest mizilic. Si pleci. Te apuca plansul. Si ajungi acasa si adormi plangand de toate alea care ti se tot intampla in ultimul timp. Si peste doua zile iti aduci aminte de chestia cu alifia si cu „doar daca te tai eu, ti-o dau, altfel nu ai dreptul.” Nici denumirea alifiei nu ti-a dezvaluit-o!!! Ziceti si voi ca asta nu se cheama..... dezumanizare. Ziceti voi cum altfel o puteti defini. Ca pe mine una ma depaseste, parol! Intr-o natie in care anumiti precum Vadim si Becali ajung obiecte de cult..... nu pot decat sa ma declar o inadaptata si o inadaptabila pe termen lung. Vedea-m-as Doamne evaporata in inaltzimi, ca nu mai pot. Asa, deodata si pur si simplu. Si revin la intrebarea care devine obsedanta de vreo 3 zile: de unde disperarea asta? De ce cultivam tot ce implica cresterea nivelului de disperare? Majoritatea habar nu au ca exista viata de trait. Nu mai exista filtre de analiza, de gandire, de logica. De fapt, logica e in copac si copacul e la pamant. Egoismul a devenit pregnant si este din ce in ce mai shokant. Nici macar nu e vorba de egocentrism, nu, e pur egoism, ceea ce mi se pare mult mai alarmant. Nu are nimeni dintre voi impresia ca de cateva saptamani incoace exista niste influente astrale negative? In jurul meu aud numai „nu stiu ce am, da nu-mi merge bine”. Oak e bolnav, Adriana isi cauta de lucru, Rares e disparut si stresat cu jobul, comunicarea cu cativa s-a rupt total si absolut si brusc, Tinel se tine de farse urate, Adi e abatut si amarat, raspunde monosilabic dupa ce 3 trageri de maneca abia, Dani n-are chef, Radu n-are probleme, decat ca isi imagineaza ca poate pleca maine pe Mount Blanc si il poate escalada ieri, marea lui problema de moment e ca are bikla arschice si vineri se pleaca spre Siriu in gashka mare. La cine sa ma mai gandesc? Vlad nu mai zice nimic ca nu are interes momentan; Sabina e si ea virusata (ca si Oak), mama ei (si ne stim de 12 ani!!) imi povesteste de „singuratatea in doi”, adica in casnicie (de am ramas cu „gura cascata”, asa, deodata!!!)..... pai, dragilor, daca pana ce si mr. Kafelutza da semne de agitatie, ce naiba sa mai zic???????? Plecati dimineata de acasa mai devreme cu 10 minute si stati pe marginea trotuarului si urmariti traficul. Va asigur ca va veti umple de o spaima launtrica, de nu veti stii sa o definiti!

August 2006